Aproape 40% dintre familiile româneşti trec prin episoade de violenţă domestică. Adesea, bărbaţii îşi agresează partenerele sau copiii. Ultimii au mari şanse să dezvolte la vârsta adultă acelaşi tip de relaţii violente. Asta au moştenit, înainte de toate, de acasă. Și abia când “zestrea” bătăilor părinteşti deschide drumul spre închisoare, statul român confruntă spirala unui fenomen pe care îl tratează cu puţine strategii şi resurse.
de Diana Oncioiu | foto de Zora Iuga

Semăn cu tata”, spune cu o voce stinsă, semn că nu e niciun semn de exclamare la final. Doar capul plecat, privirea în pământ şi mâinile împreunate sub masă. Trec secundele, trage aer în piept, ridică privirea, se încruntă puţin şi continuă: “Eu nu vreau să fiu ca el...“

“El” e tatăl agresiv, care a împărţit pumni şi palme şi când ele nu au mai fost de ajuns a pus mâna pe un bici, pe un baston sau chiar pe un cuţit. “Eu” este fiul, cel care a primit palmele, pumnii, loviturile de bici şi de baston. Fiul este astăzi un adult care a învăţat de la tata că femeia “se ţine” doar cu bătaie, un bărbat care suferă de agresivitate latentă şi, de cele mai multe ori, un bărbat care are probleme cu legea.

Asta moşteneşte, înainte de toate, de acasă.

Violenţa domestică este o maladie socială care se contactează în familie şi se transmite din generaţie în generaţie prin imitaţie. Studiile de specialitate indică faptul că agresorii sunt oameni cu aceleaşi nevoi ca ale tuturor oamenilor – nevoi de valorizare, de încurajare, de afecţiune, adică cam tot ce le-a lipsit în copilărie. Şi mai sunt şi studiile care spun că violenţa poate avea consecinţe imediate şi/ sau pe termen lung asupra sănătăţii şi dezvoltării copilului. Pe termen lung, consecinţele se răsfrâng asupra vieţii de adult.

Cum arată realitatea agresorilor din spatele cifrelor, analizelor, rapoartelor şi nu în ultimul rând a etichetelor? Cine sunt cei despre care vorbesc psihologii şi studiile de specialitate? Ce spun adulţii agresivi de astăzi, odinioară victime ale violenţei domestice în copilărie? Dela0.ro s-a aflat în contact, de-a lungul mai multor luni de zile, cu deţinuţi din penitenciare romaneşti condamnaţi pentru acte de violenţa – în toate cazurile, istoriile lor personale s-au intersectat la răscrucea bătăilor primite în copilărie de la taţi. Pentru cei mai mulţi dintre agresori, la acea răscruce paşii lor au luat-o pe drumul greşit, în direcţia care ducea inevitabil spre închisoare.

Numele bărbaților foste victime ale violenței domestice, care au ales să își spună povestea pentru Dela0.ro, nu sunt reale.

Ce-am aflat în aceste luni:

Psihologii și studiile de specialitate spun că majoritatea agresorilor sunt foste victime ale violenței domestice. Cât înseamnă matematic această “majoritatea” nu se știe. Nu există nicio statistică pe această temă în România. Și asta pentru că instituțiile de forță ale statului român nu țin o evidență cu privire la câți dintre deținuții din închisori au fost, înainte să comită faptele pentru care au fost condamnați, victime ale violenței domestice.

Activitatea de prevenție ori de limitare a "daunelor" în cazurile de violență domestică este practic inexistentă. Drept urmare, nu există niciun mecanism instituțional care să impiedice situația în care un copil abuzat calcă pe urmele tatălui violent. Avem din 2004 o lege care interzice bătaia corporală în orice context, dar nu există mecanismele necesare implementării ei. Eșuăm la nivel de comunitate. Considerăm în continuare că violența domestică este o chestiune privată și o tolerăm când se întămplă lângă noi.

Eșuăm și atunci când am mai avea o șansă să reparăm. Studiile indică faptul că un copil abuzat fizic are șanse de aproape 40% să fie recuperat. Adulții agresivi victime ale violenței dometice primesc ajutor însă abia când ajung după gratii. Înainte sau dincolo de gratii acest ajutor nu există. Potrivit vechiului Cod Penal doar cei care primeau pedepse cu suspendare beneficiau de un consilier de probațiune. Deținuții eliberați condiționat sau la termen nu. Noul Cod Penal a adus câteva modificări. Din 2014 vor beneficia de consilier de probațiune și eliberații condiționat, dar doar dacă au comis fapta după intrarea Codului in vigoare, adică 1 februarie 2014.

“Moştenire de la tata” este povestea celor care înainte să dea au primit.

Citește partea a doua: Întrebările